Draga jurnalule,
Astazi este o zi importanta atat pentru mine cat si pentru tine… pentru mine pentru ca imi incep primul jurnal iar pentru tine pentru ca incepi sa existi. Sa stii ca voi vorbi permanent cu tine precum as vorbi cu un om – un prieten bun. Eu cred ca asta e rolul de baza al unui jurnal, sa iti fie prieten si confident… si in zilele banale si in cele pline de intamplari. Am sa incerc sa scriu cat mai des, poate zilnic! Acestea fiind spuse, hai sa iti povestesc ce am facut eu astazi.
Pentru ca am fost racita si nu am mers la scoala, m-am trezit la ora unu!! poate si pentru ca m-am culcat la ora cinci, dar asta chiar ca ramane intre noi! M-am cam plictisit, cel putin in prima parte a zilei care oricum era de fapt a doua parte a zilei. Si asta pentru ca, pana la urma, mie chiar imi place ideea ca ma duc la liceu si am ocazia sa ma bucur de „magia orelor de curs”.
Stau si ma gandesc ca primul an a trecut ca prin farmec… parca ieri dadeam capacitatea si acum aproape a trecut o luna din clasa a zecea!
Toata ziua mi-am petrecut-o gandindu-ma la cum va fi petrecerea de vineri… Pana ieri numaram zilele, azi deja am inceput sa numar orele! Cel mai important este ca Ovidiu va fi acolo! Si asta nu e tot, nu numai ca el va veni, dar ea nu va fi acolo ca pleaca cu ai ei la tara in week end, deci am scapat si de concurenta. Stii, Ovidiu e indragostit de una de la a noua C, ma rog zece C. Mereu uit ca suntem deja a zecea… si cei de a zecea de anu trecut sunt acum a unshpea! Asa ca, bottom line, cum spune romanu’, al meu va fi pana dimineata!
Totusi ma intreb, in cazul fericit in care reusesc sa ii atrag atentia cumva pana unde sa merg cu el? Sa il las sa ma sarute… sa imi atinga sanii sau poate chiar mai mult?? Pana la urma am aproape 16 ani… stiu eu povestea aia cu relatia de 2 ani inainte sa o pui, dar eu chiar imi doresc sa… intelegi tu… sa incerc. Sincer, mor de curiozitate. Elena a facut-o cu iubitul ei, care a lasat-o pentru una de la 11B, ma rog, acum 12 B ca si tipul ei e mai mare. Saraca, cat a plans. Nici nu stiu cum e mai bine… vezi nici asa nu e ok, sa o faci si pe urma el sa te lase pentru alta! Da nici sa stai si sa te tot intrebi cum o fi nu e bine. Elena a zis ca a durut rau dar ca i-a placut.
Oricum revenind la Ovidiu, vreau macar sa ne sarutam si cel mai mult imi doresc sa dormim impreuna! Asta e the maximum! Si cred ca cel mai mult si cel mai mult mi-ar placea sa dorm cu el pe o pajiste si sa ne uitam la stele cuibariti intr-un sac de dormit pentru doua persoane! Damn, cat de tare ar fi! Poate la vara in vreo tabara... cine stie... dreams can come true!
Noapte buna, acum ma duc sa visez cu ochii in la o noapte de vara la munte, la petrecerea de vineri si la sarutul lui!





